Dois poemas | Dos poemas | Two poems | Două poezii | Cristiana Campeanu

JUL
1
Como un rayo / Ca o rază

Como un rayo pasamos, amada mía, por el mundo
como una chispa ardiente en un horizonte
encendido por un soplo presuroso bajo la luna roja
en el tumulto del mar perdidos en la lejanías seremos
llevados sobre las olas de los azules tardíos…

Te acuerdas como, enlazados,
llevamos nuestro óbolo a tantas aduanas enemigas,
como nuestro vuelo no fue quebrado por las
tempestades crueles
Como si existiéramos desde el principio del mundo
como si por la brisa del mar compitiéramos muchas
veces con los vencejos,
mujer olvidada por el tiempo en mi beso,
enviada desde el Paraíso para dar fruta
en mi sangre,
Beata que naciste, que me tuviste y que te tuve,
rica para siempre desde el principio
hecha para dar gozo al instante que duele
en el nacimiento de todo lo que nace y muere
!Ay!, si podría hacer regresar el tiempo
para que seamos en el mundo solo nosotros dos,
para que nos amemos de nuevo con locura
en el mar
estremeciendo las estrellas fugaces del cielo…
Sobre las cumbres de luz volemos los dos
permaneciendo allí en alto para vigilar la tarde,
nosotros, dos acontecimientos destinados a doler…

Ca o rază

Ca o rază am trecut noi, Iubito, prin lume
ca un licăr fierbinte pe-o zare încinsă
de-o boare grăbită sub luna aprinsă
în mugetul mării pierduţi în departe vom fi purtaţi
pe valuri de albastruri târzii…
ţi-aduci aminte că-ngemănaţi ca unul singur
am dat obolul atâtor vămi vrăşmaşe
că zborul nu ni l-au înfrânt furtunile vrăşmaşe
Parc-am fi fost de la-nceputul lumii parcă prin briza mării
ne-ntreceam adesea cu lăstunii
femeie uitată de timp în sărutul meu, trimisă din Rai
să rodeşti în sângele meu
Prea fericito că te-ai născut,
că m-ai avut şi te-am avut
bogată-n vecie de la început
făcută să bucuri clipa ce doare
în zămislirea a tot ce naşte şi moare

O, de-aş putea să dau timpu-napoi
pe lume să fim doar noi doi
ca doi nebuni să ne iubim iarăşi în mare
înfiorând stele pe cer căzătoare…

(din volumul bilingv român-spaniol Poemas Paganos, în traducerea scriitorului Christian Tămaş)

______________________________________

JUL
12
As if / Ca şi cum

As if I pretended to be asleep
to stop time in my dreams
As if the happy dream gave birth to me again
to make me rule over Everything and Nothing
As if rains of light bear fruit
blossoming in my soul on the plain
As if cortèges of butterflies made love
to the cherry-trees boiling with soft flowers
As if I wanted to have you
wrapped up in longing beside me
for us to be in the always of all
and make Sahara blossom within ourselves…
As if everything existed only in imagination
dancing like a fog carried away by wind
As if, my darling, I waited for you forever
to take our oath at the margins of light…

Ca şi cum

Ca şi cum m-aş preface că dorm
timpul în somn să-l opresc
Ca şi cum visul fericit m-ar renaşte
peste Tot şi Nimic să domnesc
Ca şi cum ploi de lumină rodesc
în sufletu-mi înflorind pe câmpie
Ca şi cum alaiuri de fluturi nuntesc
cireşii clocotind de floarea ce-adie
Ca şi cum aş vrea să te am
pierdută de dor lângă mine
în mereul din toate să fim
Sahara din noi s-o-nflorim…
Ca şi cum totul există doar în închipuire
dansând ca o ceaţă purtată de vânt
Ca şi cum, Iubito, te-aştept de-o vecie
la marginea luminii să facem legământ…